Incompetenta si coruptie in programele de integrare profesionala a rromilor
Societatea civila nu conteneste sa ma surprinda, de fiecare data, in mod negativ. Partea intunecata a acesteia continua sa fie un izvor nesecat de cazuri care demonstreaza incompetenta si coruptibilitatea ce se ascunde in spatele actiunilor ONG-urilor. Un astfel de caz este cel al jurnalistului si activistului civic, Adrian Dohotaru, fost angajat la Asociatia Amare Phrala.
Dupa ce, timp de sase luni, a lucrat part time ca Responsabil Comunicare in Asociatia Amare Prhala, organizatie cu statutul de partener in cadrul unui proiect demarat din septembrie 2010, denumit “Crearea si functionarea structurilor de asistenta axate pe ocuparea fortelor de munca – Centre de incluziune sociala pentru persoanele de etnie roma” si cofinantat din Fondul Social Europen, Adrian Dohotaru si-a dat demisia, avand curajul de a spune public care au fost motivele care l-au fortat sa ia aceasta decizie.
Asadar, Asociatia Amare Prahala, prin proiectul mai sus mentionat, avea rolul de a realiza actiuni concrete in sensul plasarii rromilor pe piata muncii din Romania. Lipsa unei strategii concrete si eficiente si oferta redusa de locuri de munca pe piata, precum si disponibilitatea scazuta pentru angajarea rromilor, au creat contextul perfect pentru utilizarea unor metode ilegale de atingere a obiectivelor programului. Asa cum insusi Adrian Dohotaru sustine, dintre practicile “necurate” ale asociatie se numarau: propunerea inaintata catre firme de constructie pentru angajarea fictiva, timp de o luna, a etnicilor rromi, urmand ca Amare Prahala sa plateasca angajatorului cheltuielile sociale ale angajatilor si un bonus acestor firme. Totodata s-a recurs la infiintarea unei firme “fantoma”, care sa angajaze formal cunostinte de etnie rroma ale membrilor asociatiei, pentru ca la final rapoartele de activitate sa indice rezultate pozitive.
In completarea acestor ilegalitati, Adrian Dohotaru acuza asociatia si de o birocratie sufocanta:
“In detrimentul calitatii evenimentelor si a focusului principal al proiectului, acestea necesita birocratie supradimensionata si munca facuta in pripa: achizitii, invitatii, comunicate, plata prestari servicii, catering, concepte, agende, rapoarte… Insa, cel mai grav aspect, pe care il voi detalia cu alta ocazie, este schimbarea regulilor din mers de catre birocratii „superiori”, ceea ce presupune refacerea documentelor in funcție de noile reglementari.”
Fostul angajat al asociatiei reprezinta un model de curaj pentru cei care vor sa demaste partea intunecata si corupta a societatii civile. El sustine ca a facut public acest caz pentru a adresa sesizari Autoritatii de Management POSDRU, Inspectoratului Teritorial de Muncă Cluj, precum si de a alerta opinia publica asupra risipei de resurse financiare si umane care sunt folosite in “proiecte gandite dezastruos, implementate deficitar si sufocate de birocratie.”