Societatea civila: despre consumerism si nepasare




Nu mai este demult o surpriza faptul ca ne invartim in acelasi cerc vicios al excesului, in toate formele sale. Din nefericire, dorinta de a avea cat mai multe, intr-un timp cat mai scurt si fara a depune foarte multe eforturi, a dus la un dezechilibru care devine, pe zi ce trece, din ce in ce mai pregnant si mai vizibil. Am ajuns, folosind in nestire resurse generabile sau regenerabile, intr-un punct in care consumam mai mult decat producem. Iar lucrurile nu par sa intre pe un fagas normal.

In acest cerc vicios, mai mult decat dorinta de a folosi fara constiinta resursele care ne inconjoara, si-au facut loc, aproape ca prin minune, institutii care au inceput sa militeze. Pentru drepturi, zic ele, pentru drepturile noastre, pentru drepturile animalelor, pentru multi. Insa, nici pe ele nu le-a ocolit “microbul consumerismului”. Este vorba, bineinteles, despre societatea civila care, la ora actuala, este dovada vie a faptului ca interesele personale ascunse pot degenera in fenomene greu de controlat precum coruptia, abuzurile, ilegalitatile de tot felul si chiar acte de cruzime asupra oamenilor si animalelor.

Aceasta reflectie asupra consumerismului si a exceselor pe care oamenii le fac zi de zi, din ce in ce mai inconstienti si mai nepasatori fata de lumea in care traiesc, am avut-o urmarind filmuletul de mai jos. Acesta face parte din campania sustinuta de Paul McCartney si care se desfasoara sub sloganul “Daca abatoarele ar avea pereti de sticla, toti am fi vegetarieni”. Imaginile sunt de-a dreptul socante si arata intoleranta oamenilor fata de animale: gaini si curcani care sunt tinuti in conditii mizere – animalele traiesc inghesuite, sunt fortate sa stea in propriile excremente si, fiind crescute atat de mult, nu isi mai pot sustine propria greutate. Mai mult decat atat, dupa ce nu mai pot produce oua, pasarile sunt inghesuite si transportate in conditii greu de imaginat catre abatoare, unde vor fi tinute in acelasi mediu insuportabil.

In incercarea de a descrie filmul de mai jos, cuvintele sunt de prisos. O sa va las pe voi sa va faceti curaj sa vedeti care este realitatea din spatele abatoarelor. Iar, daca ne gandim mai departe, la faptul ca aceste animale, care trec prin mainile producatorilor de carne, ajung pe rafturile comerciantilor si, mai apoi, pe mesele noastre, problema devine una coplesitoare.

Leave a Reply